Un copil poate atinge performanțe dacă nu are talent?

Cele mai mari investiții pe care le pot face părinții sunt investițiile făcute în copiii lor. Teorema asta e veche de când lumea și continuă să fie general acceptată. Adevărul este că atunci când copiii sunt mici, nu prea putem să știm ce-ar vrea ei să se facă atunci când vor crește. Poate ei vor fi aviatori, poate constructori, poate designeri vestimentari? Asta în timp ce nouă ne-ar plăcea nespus să-i vedem doctori – preferabil chirurgi șmecheri care fac operații îndelungi pe tot felul de creiere zbârcite. Sau profesori de fizică – oameni deștepți și, inevitabil, respectați. Dacă a ajuns să se priceapă la fizică, deja e demn de tot respectul, nu?

Acum, între noi fie vorba, galaxia asta a părinților se împarte în două mari tabere. Eu așa am observat. Prima tabără zice că nu se bagă în viața copilului, nu-i impune nimic și-l lasă pe el să decidă ce-o vrea să se facă atunci când va crește. A doua tabără, din contră, ia domeniile pe rând și își încearcă odrasla în toate: un pic de șah, un pic de înot, un pic de actorie, un pic de dans, un pic de tenis și (dacă se poate) un pic de operă și de balet. Că nu se știe niciodată de unde sarele iepurele, nu-i așa?

Personal, consider, că părinții au un mare cuvânt de spus în ceea ce va fi copilul când va deveni adult. De aceea și responsabilitatea alegerilor pe care le face în locul lui este uriașă. Dar, una peste alta, alegerile trebuie să fie făcute. Zarurile trebuie să fie aruncate. Și nu neapărat pentru a obține performanțe într-un anumit domeniu, ci pentru a crea disciplină.

Acum câteva săptămâni am filmat un interviu cu antrenoarea de dansuri sportive, Irina Puică.

Am fost curioasă să aflu, pentru blogul meu, care este vârsta potrivită pentru ca un copil să înceapă activitățile extra-curriculare și dacă e nevoie de talent ca să reușești într-un anumit domeniu. Iată ce mi-a răspuns:

„Nu este obligatoriu să ai talent. Cred că e mai importantă abilitatea de a munci și de a ști ceea ce vrei. Din experiența mea lucru se întâlnesc foarte puțini copii care sunt născuți pentru asta. Este unul la o mie. Dar sunt copii care aparent ziceam: vai, e așa de greu de lucrat cu el, nu știu dacă va ieși ceva. Uneori am așa gânduri. Dacă un copil este ambițios și dacă părinții cred în el și nu cedează la primul obstacol, atunci cu siguranță se reușește”.

Irina Puică, antrenoare de dansuri sportive

Antrenoarea a precizat că anume părinții au un rol extrem de crucial în parcursul pe care îl poate avea un copil în dezvoltarea unei pasiuni. Asta pentru că adulții sunt cei care decid dacă cel mic va mai frecventa sau nu un anumit curs, dacă familia dispune de suficiente resurse financiare pentru asta, dacă mama sau tata dispune de timp pentru a onora prezența la antrenamente.

În general, succesele (la fel ca insuccesele copiilor) sunt direct proporționale cu nivelul de implicare a adulților în dezvoltarea lor. Așa crește și antrenorul de box, Veaceslav Manjar. Bărbatul spune că sunt mai mari șansele să reușească în scopul propus un copil care nu are talent, dar are multă dorință, decât un copil înzestrat, dar leneș.

Știți că este așa o vorbă celebră: succesul este compus din 99% muncă și 1% de talent. Este exact așa. De multe ori aud că un copil este talentat. Asta așa se vede din afară, dar nimeni nu știe că acest copil pentru a fi talentat muncește foarte mult, are vânătăi. De asemenea, un mare aport în creșterea și dezvoltarea unui talent îl au părinții. Cu cât mai mult cred și investesc părinții în ocupația copilului, cu atât mai mari sunt șansele ca performanțele să fie obținute.

Veaceaslav Manjar, antrenor de box

Una dintre ideile de viață care îmi place foarte mult spune că atunci când un om face un lucru de cel puțin 21 de ori, el începe să facă acel lucru bine. Și altă idee mai spune că totul se învață. De aceea, în calitate de părinți, ar trebui să ne asigurăm că odrasla noastră face de cel puțin 21 de ori lucruri frumoase, indiferent de domeniu. Iar talentul, ați înțeles deja – e doar 1%. Restul e muncă și dedicație.

Dar voi ce planuri aveți pentru copiii voștri?

***

Prietene, dacă ai ajuns până aici înseamnă că articolul ți-a fost pe interes, fapt care mă bucură nespus. Îmi doresc să scriu mai multe articole utile și informative, dar pentru asta am nevoie de susținerea ta. Dacă îți place acest blog – urmărește-l. Dacă vrei să citești mai multe postări despre viața mea de mamă, abonează-te la pagina mea – Vise la Pachet, iar dacă vrei să vezi cum trăim și ce mai facem când nu suntem pe acasă, urmărește-ne pe Instagram.

Îți mulțumesc. Susținerea ta – textele mele! ♡

Povestea moldovencei care a schimbat trei țări în opt ani și a învățat să-și trăiască visul

Liniștea caldă și profundă a dimineții a fost spulberată de ritmurile alerte ale deșteptătorului. Fără să se uite la ceas, își coboară tălpile goale pe podeaua rece. Răcoarea lemnului șlefuit o învăluie plăcut. Cu ochii pe jumătate închiși își desprinde trupul de așternuturile fine și se îndreaptă cu repeziciune spre butonul magic. O singură mișcare sloboade acorduri pline de foc dintr-o melodie de top. Își ridică mâinile în aer, își lasă părul ondulat să-i cuprindă umerii și se contopește cu muzica, cu dimineața, cu fericirea…

nina 1

Fiecare zi din viața Ninei Balan este o lecție de armonie, de acceptare și de împăcare. După mai mulți ani de zbucium lăuntric, tânăra a reușit să-și găsească pasiunea, iar odată cu ea – echilibrul și pacea. Astfel, fără să-și propună acest lucru, fata inspiră zeci de oameni absolut necunoscuți.

„Inspirația vine odată cu dorința de a le arată oamenilor că o minte sănătoasă începe într-un corp sănătos. Fiind studentă m-am confruntat cu multe probleme de sănătate. Pe atunci nu știam cât de mare este influența alimentației asupra modului de studiu. În ultimii 3 ani am început sa ma interesez de „Brain Foods” adică de ingredientele care sporesc concentrarea și energia și îmbunătățesc somnul.  Cred că aproape orice boală/ disconfort/ problemă poate fi tratată prin alimentație corectă și o atitudine pozitivă”, explică Nina.

nina 2

Încă de când era foarte mică a început să facă sport. Dorința de a excela și a de a-și autodepăși limitele a însoțit-o în permanență.

„Sportul m-a ales la vârsta de 7 ani când mama m-a dus de mânuță la școala de dans. Mereu am fost extrem de activă. La liceu,materia preferata era educația fizică. Am practicat dansul până pe la 17 ani. Acum, uneori, îmi pare rău ca nu am continuat să dansez . Probabil cu ambiția pe care am obținut-o în timp aș fi fost o atletă bună”.

Își trece degetele fine prin părul mătăsos. Amintirile din anii de liceu îi desenează un zâmbet nostalgic pe față. Își reconfirmă odată în plus că indiferent de provocările pe care i le-a scos în cale destinul, sportul a fost cel care a salvat-o mereu:

„Sportul a fost și este refugiul meu.  Am schimbat 3 țări în ultimii 8 ani. A fost necesar sa ma adaptez din nou la alte culturi, atmosferă și obiceiuri, iar sportul a fost evadarea mea din greutăți și probleme”.

nina 3

Modul de viață al Ninei Balan are la bază o întreagă filozofie. Pe lângă alimentația corectă și regimul de mișcare bine pus la punct, fata are grijă să-și păstreze sufletul cald și mintea limpede, ferită de gânduri negative, sau de sentimente dăunătoare.

„Frica este cea care ne stopează de obicei.  Chiar îmi place ideea care spune că „de cealaltă parte a fricii este libertatea”. Pentru mine schimbarea a început acum patru ani, când am venit în Statele Unite. Eram înspăimântată de modul de alimentație a studenților de aici. Departe de casă ,singură și fără un pic de confort, am căzut într-o stare de depresiei enormă. Evident, depresia a fost o consecință a mai multor factori , printre care studiile, problemele legate de aspectul  fizic și greutățile pe care le întâmpinam ca student imigrant. Totodată, depresia a fost și cheia spre success. Fără ea, probabil azi nu aș fi fost atit de curajoasă și mândră de calea grea pe care am parcurs-o. A fost greu, însă am înfruntat-o doar cu ajutorul sportului și alimentației”, povestește Nina.

Astfel, dintr-o necesitate forțată, tânăra a transormat sportul într-un ritual zilnic.

„Fac sport zilnic de la 25-45-60 de minute, depinde de timpul  pe care îl am la dispoziție. Nu ma antrenez pentru aspectul fizic. Mă antrenez pentru a mă mișca liber, pentru a dormi bine și pentru a avea energie. Îmi doresc sa fiu un exemplu. Oamenii devin mai încrezători când se simt puternici în propriul corp”, susține tânăra.

nina 4

După ce cele câteva melodii destinate dansului de dimineață și-au încheiat acordurile, Nina Balan își trece imaginar prin fața ochilor agenda cu lucruri pe care le are de făcut. Organizarea o ajută să fie responsabilă și să găsească timpul necesar pentru a fi cât se poate de activă. Când nu este la sala de sport, și nici la orele de la Universitate, face voluntariat. Deși este o persoană care își respectă propriile reguli, recunoaște că niciun regim din lume nu este suficient de convingător pentru a o face să renunțe la pâine moldovenească.

Deschide geamul, respiră adânc, apoi șoptește de parcă ar vrea să țină vorbele doar pentru ea: de cealaltă parte a fricii este libertatea…

Notă: Dacă îți place ce, cum și despre ce scriu, te rog să te abonezi la blogul meu. În cazul în care ți-a plăcut un articol, dă-l mai departe pentru a-l vedea și prietenii tăi. Aș fi recunoscătoare dacă ai aprecia pagina de facebook  Vise la Pachet. Pentru mai multe imagini despre cum savurez maternitatea alături de fetița mea, mă poți urmări pe instagram.