S-au spus atâtea despre fericire în ultimii ani, că parcă ne vine nu știu cum peste mână să înghesuim fenomenul într-o definiție. Parcă nu am vrea s-o „ponegrim” cu vorbe simple, calde, omenești , de aceea încercăm să-i tot găsim epitete care mai de care mai complicate, mai neologice, mai cu multe litere.
Eu cred că fericirea nu este deloc despre ceea ce spunem atunci când suntem rugați să vorbim de la tribună despre ea. Fericirea nu este nici ceea ce am fi gata să scriem pe foaie, și nici ce vrem să-i lăsăm pe alții să creadă că trăim.
Fericirea este ceea ce ai în minte atunci când rostești acest cuvânt. Este ceea ce îți aduce zâmbetul pe buze, sau (de ce nu?) îți fac urechile să se înroșească până la vârfuri.
Am încercat să aflu ce înseamnă fericirea pentru oamenii din anturajul meu. I-am luat așa, pe nepregătite, și i-am întrebat pe nepusă masă ce ar trebui să aibă ca să se simtă fericiți, sau ce simt atunci când simt fericirea.
„ Un corp slab ( fizic ), mâncare bună, casă frumoasa, față fără bolfe, un cineva care să-mi trimită flori, mesaje, care să-mi spună „ bună dimineața și noapte bună”, părinți sănătoși și bucuroși de realizările mele și prieteni. Oameni pe care să-i pot suna și să le zic că vin la ei acum sau pe care să-i invit la mine, iar ei să mă întrebe: vin sau șampanie? ”, a spus Cristina.
„Sunt fericit că mă trezesc și văd soarele. Sunt fericit să-mi știu copiii sănătoși. Restul sunt plăceri”, crede Andrei.
„Nu știu ce înseamnă fericirea. Știu ce m-ar face să nu mă simt fericită. Sa n-o am pe mama, membrii familiei să nu fie sănătoși, să nu-l am pe iubitul meu, sa am vreun necaz. Știi, noi realizăm că în aceste lucruri constă fericirea abia atunci când le pierdem. Atâta timp cât totul e bine, parca nu-i simți valoarea”, susține Anastasia.
„Când copiii te strâng în brațe. Când te uiți pe cântar și ești cu 5 kile mai slab decât săptămâna trecută. Când după 10 ani de mariaj femeia te pupă înainte să ieși din casă. Când un client spune că e bucuros că m-a ales ca fotograf la nunta lui. Când lumea în jur zâmbește, spune „mulțumesc” și „bună ziua”, a spus Sergiu.
„Să fiu împlinită cu mine, mândră de ceea ce sunt. Fericirea este mama, părinții, posibilitatea de a sta toți trei la masa. Deși se contrazice ideea, eu cred că și banii aduc aportul lor în fericire”, a spus Dumitrița.
„Să-i știu pe toți cei dragi sănătoși. Asta în primul rând. Dar este și un alt tip de fericire: să știu că cineva mă iubește și are nevoie de mine. Să mă trezesc într-o sâmbătă singură acasă, unde e curat-lună, unde sunt gustoșenii. Să pot să mă lăfăiesc toată ziua în pat, cu o carte bună și un film captivant. Fericirea înseamnă MAREA – singurul loc unde pot să nu mă gândesc la nimic, și în același timp să mă gândesc la toate”, susține Natalia.
„Când Ea zâmbește dimineața. Simt așa o fericire, care mă dă în călduri”, a spus Nicu.
Diferite ca și ei, răspunsurile m-au pus pe gânduri. Până la urmă, nimeni nu știe cum arată fericirea, poate de aceea e atât de greu s-o recunoști din mulțimea de trăiri, să pui mâna pe ea și să o porți la piept.
Prinși într-o goană permanentă, ne zbenguim neogoiți între responsabilități, rutină, facturi și planuri. Dintr-o lipsă acută de timp amânăm momentele de fericire pentru mai târziu. Pentru mâine, pentru duminică, pentru la vară.
Chiar și atunci când în suflet se ivește vreo fărâmă de bucurie ne grăbim s-o astupăm cu un sentiment de vinovăție, fiind convinși că încă nu e timpul ei. Că nu avem timp de așa ceva…
De multe ori, conștientizăm clipele de fericire doar după ce ele devin trecut, sau după ce sunt înlocuite cu momente de tristețe, nemulțumire, durere…
Eu când sunt foarte fericită, mă dor urechile. Credeți-mă pe cuvânt că e cea mai râvnită durere. Cea mai plăcută. Și cea mai scurtă 🙂
Dar pentru tine, ce înseamnă fericirea? Ce formă are ea?
Vise la pachet 