În ultima vreme am tot auzit că 8 martie este o sărbătoare învechită. Că este o zi care nu-și are locul într-o societate democratică, care pretinde la egalitatea de gen. Că dacă femeile sunt așa deștepte și vor să fie poziționate la același nivel cu bărbații, să nu aștepte să li deschidă ușa, să nu aștepte să li se ofere flori și nici să fie ajutate să care pungile cu produse de la magazin. Produse care, între noi fie vorba, sunt pentru întreaga familie. Într-un cuvânt, dacă mizăm pe egalitate, să ne-o și asumăm, nu-i așa?

Ei bine, eu cred că  femeile merită să fie alintate, iubite și răsfațate în fiecare zi, iar asta nu are nicio legătură cu disputele bazate pe egalitatea gender. Femeile au demonstrat că pot să fie la fel de bune ca și bărbații în toate domeniile care se credeau acaparate de forța masculină. Și totuși, nu au încetat să facă borș, să calce cămăși, să câștige bani…

Nu au încetat să ofere afecțiune, să educe copii, să aibă grijă de familie și să fie frumoase și strălucitoare atunci când ies din casă. Ele nu au cerut recompense pentru nopțile nedormite, nu au cerut piedestaluri pentru orele târzii de muncă și nici nu s-au victimizat când luptau cu febra care se ducea hăăăt după 38 de grade. 🙂

Ele nu cer nimic, dar speră că într-o zi vor fi observate, apreciate, înțelese, ajutate…

Voi ce părere aveți?